Rezultatele preliminare ale unui studiu clinic pentru sindromul Crigler-Najjar indică terapia genică ca un potențial tratament alternativ pentru această boală hepatică care pune viața în pericol.
Un nou studiu clinic oferă speranță celor care suferă de sindromul Crigler-Najjar, o tulburare genetică mortală și incurabilă în prezent, care afectează în jur de un milion de nou-născuți din întreaga lume. Cu sprijinul proiectului CureCN finanțat de UE, rezultatele inițiale ale studiului au arătat că tratamentul este sigur și bine tolerat de către pacienți, cu semne promițătoare de a putea corecta boala.
Sindromul Crigler-Najjar se caracterizează prin incapacitatea de a îndepărta corect bilirubina din corp. Bilirubina este un pigment biliar toxic, galben, care se produce în timpul descompunerii naturale a celulelor roșii din sânge. În mod normal, bilirubina trece prin ficat și este excretată din corp, proces în care enzima UGT1A1 joacă un rol. Însă această enzimă este deficitară la pacienții cu sindrom Crigler-Najjar, ceea ce duce la o acumulare de bilirubină, ce provoacă leziuni neurologice semnificative și chiar decesul dacă nu este tratată. Tratamentele actuale implică fototerapie timp de până la 12 ore pe zi pentru a menține bilirubina pacienților sub niveluri toxice.
Rezultatele inițiale ale tratamentului
Dr. Lorenzo D’Antiga, partener al proiectului CureCN, Azienda Ospedaliera Papa Giovanni XXIII, Italia, a prezentat concluziile preliminare ale procesului la Conferința Internațională Hepatică din 2021, găzduită de Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului. La cei patru pacienți supuși tratamentului, medicamentul candidat s-a dovedit a fi sigur și bine tolerat. Rezultatele au indicat, de asemenea, posibilitatea unei relații doză-răspuns. Pacienții cărora li s-a administrat cea mai mică doză au prezentat un efect terapeutic temporar care nu a permis întreruperea prelungită a fototerapiei. În schimb, pacienții tratați cu o doză mai mare au avut rezultate mai promițătoare. Prima pacientă a văzut o reducere majoră a nivelurilor de bilirubină, ceea ce a făcut posibilă întreruperea fototerapiei. A doua pacientă a prezentat, de asemenea, o scădere majoră a nivelurilor de bilirubină, dar tratamentul ei a fost prea recent pentru a determina dacă fototerapia ar putea fi întreruptă.
„Suntem foarte încântați de rezultatele obținute până în prezent în acest studiu al terapiei genice mediate de AAV (virusul adeno-asociat) pentru sindromul Crigler Najjar”, a remarcat dr. D’Antiga, care a tratat ultimii doi pacienți în studiul realizat de compania franceză de terapie genică și coordonator CureCN Généthon. „Tratamentul, la doze adecvate, s-a dovedit a fi sigur și capabil să corecteze boala într-o măsură care a permis primului pacient să oprească fototerapia zilnică, astfel eliminând riscul de vătămare neurologică. Gradul de îmbunătățire al celui de-al doilea pacient sugerează că în curând ar putea fi capabil să oprească fototerapia. Munca noastră privind protocolul de imunomodulare se concentrează acum pe menținerea unui efect durabil pe termen lung”, a comentat Dr. D’Antiga într-un comunicat de presă publicat pe site-ul web Généthon.
Tratamentul testat a fost dezvoltat de cercetătorii Généthon și implică furnizarea celulelor hepatice cu o copie a genei UGT1A1 care codifică o enzimă concepută pentru a facilita eliminarea bilirubinei. Observațiile inițiale ale studiului CureCN (Adeno-Associated Virus Vector-Mediated Liver Gene Therapy for Crigler-Najjar Syndrome) sugerează că terapia genică prezintă potențial ca tratament alternativ pentru această boală hepatică. „Trebuie să rămânem prudenți, deoarece procesul este în curs și ne va permite să evaluăm aceste rezultate inițiale încurajatoare la alți pacienți și pe o perioadă mai lungă”, a concluzionat CEO-ul Généthon, Frédéric Revah.
Sursa: medicalxpress.com
